O întreprindere care operează într-un mediu hiperinflaţionist prezintă cu dificultate situaţii financiare consecvente, comparabile şi care să aibă sens. Modificările frecvente dramatice de preţuri au ca efect informaţii financiare exprimate în valori nominale ce reflectă o imagine distorsionată.
Din acest motiv, standardul cere ca situaţiile financiare să fie retratate în termenii evaluării unităţii curente de măsură la data bilanţului. Elementele monetare nu sunt retratate.Elementele nemonetare sunt retratate prin aplicarea unui indice general de preţuri, mai puţin dacă nu sunt deja înregistrate la valorea contabilă de la data bilanţului – de exemplu valoarea realizabilă netă sau valoarea de piaţă.
Care active şi datorii sunt monetare şi care sunt nemonetare?
ACTIVE ŞI PASIVE MONETARE
| Active | Pasive |
| Numerar şi depozite la bănci Titluri de trezorerie Creanţe Efecte de încasat | Împrumuturi Datorii către furnizori Obligaţiuni emise Cheltuieli preliminate Impozite de plată |
ACTIVE ŞI PASIVE NEMONETARE
| Active | Pasive |
| Avansuri către furnizori Stocuri Investiţii financiare Imobilizări (corporale şi necorporale) | Capital social Rezerve Avansuri de la clienţi |
Ce înseamnă hiperinflaţie?
IAS 29 nu defineşte hiperinflaţia, dar scoate în evidenţă câteva caracteristici care pot indica existenţa hiperinflaţiei:
· O mare parte din populaţie îşi păstrează avuţia într-o valută forte
· Moneda locală este imediat investită cu scopul de a i se menţine puterea de cumpărare
· Preţurile sunt exprimate într-o valută forte
· Vânzările pe credit se desfăşoară în condiţii care compensează pierderea puterii de cumpărare pe durata creditului
· Preţurile sunt conectate la un index
· Rata cumulată a inflaţiei pentru o perioadă mai mare de 3 ani se apropie sau depăşeşte 100%
Deseori, acesta constituie ultimul aspect asupra căruia se concentrează analiştii.
Este IAS 29 opţional?
Nu. Dacă mediul în care operează societatea este un mediu hiperinflaţionist, atunci aplicarea lui IAS 29 este obligatorie.
IAS 1 afirmă că “Situaţiile financiare nu trebuie descrise ca fiind conforme cu Standardele Internaţionale de Contabilitate decât în situaţia în care ele sunt conforme cu toate prevederile fiecărui standard aplicabil…”.
Care este rezultatul final al aplicării IAS 29?
IAS 29 afectează înregistrările contabile de bază ale unei societăţi. Nu este vorba doar de o simplă retratare a situaţiilor financiare. IAS 29 înlocuieşte contabilitatea bazată pe cost istoric cu contabilitatea inflaţiei.
Ca funcţie de bază, IAS 29 protejează capitalul unei societăţi prin retratarea acestuia în termenii puterii curente de cumpărare.
Exemplul 1
Să considerăm o societate cu un capital de 10.000m Lei depozitat în bancă, la o rată a dobânzii de 102%. Inflaţia anuală este de 100%.
Profitul real este de 2%, adică 102% - 100%.
Societatea va raporta un profit de 10.200m lei.
Oricum, pe baza IAS 29 va mai exista încă o înregistrare contabilă
DB Profit 10.000m lei
CR Capital 10.000m lei
În conformitate cu IAS 29, societatea va raporta un profit de 200m Lei.
Exemplul 2
Societatea îşi începe activitatea cu un capital de 10.000 mil. lei. În prima zi de activitate ea achiziţionează un element de stocuri contra sumei de 10.000 mil. lei.
Societatea nu are nici un fel de costuri. Societatea vinde elementul de stoc în ultima zi a anului. Preţul de vânzare al bunului pe piaţa mondială este valoarea costului plus 20%. Rata anuală a inflaţiei este de 150% pe an.
Cost 10.000
Profit – 20% 2.000
Preţ de vânzare în condiţii de inflaţie zero 12.000
Inflaţia aferentă unui an (150% x 12.000) 18.000
Preţ de vânzare 30.000
| | |
| | |
NON-MONETARY ASSETS AND LIABILITIES
| | |
| | |
Situaţia iniţială
În prima zi a anului bilanţul arată după cum urmează:
Stocuri 0
Numerar 10.000
Total active 10.000
Capital social 10.000
Rezerve 0
Total rezerve 10.000
Rezultate contabile istorice
În contabilitatea bazată pe costul istoric, situaţiile financiare aferente exerciţiului financiar vor arăta după cum urmează:
Stocuri 0
Numerar 10.000
Total active 10.000
Capital social 10.000
Rezerve 0
Total rezerve 10.000
Vânzări 30.000
Costul vânzărilor -10.000
Profit 20.000
Impozit 0
Profit după impozitare 20.000
Distribuiri -20.000
Rezultat reportat 0
Aceasta sugerează faptul că proprietarul poate să retragă 20.000 mil. lei. În acest caz, societăţii îi mai rămân 10.000 mil. lei în numerar pentru a putea achiziţiona alt element de stoc. Dar datorită inflaţiei aceste elemente de stoc costă acum 25.000 mil. lei. De aceea, dacă proprietarul retrage 20.000 mil lei, societatea nu va putea să-şi continue activitatea dacă nu obţine alte fonduri.
Ce cotă din profit ar fi trebuit să distribuie proprietarul afacerii pentru ca societatea să rămână în aceeaşi situaţie financiară ca la începutul anului 1?
Menţinerea capitalului
După ajustări, situaţiile financiare ale societăţii vor arăta după cum urmează:
Bilanţ
Stocuri 0
Numerar 25.000
Total active 25.000
Capital social 10.000
Rezerve 15.000
Total rezerve 25.000
Vânzări 30.000
Costul vânzărilor -10.000
Profit 20.000
Impozit 0
Profit după impozitare 20.000
Distribuiri -5.000
Rezultat reportat 15.000
Distribuirile în valoare de 5.000 mil. lei, permit societăţii să continue să opereze la acelaşi nivel deoarece a reţinut suficient numerar pentru achiziţionarea unui nou element de stoc în valoare de 25.000 mil. lei.
Impozitare
Pentru simplificare, în exemplul de mai sus impozitarea se presupune a fi zero. Dacă se aduc consideră efectele impozitării, presupunându-se o rată de 38%, efectul asupra situaţiilor financiare aferente exerciţiului financiar pentru anul 1 este după cum urmează:
Bilanţ
Stocuri 0
Numerar 22.400
Total active 22.400
Capital social 10.000
Rezerve 12.400
Total rezerve 22.400
Contul de profit şi pierderi
Vânzări 30.000
Costul vânzărilor -10.000
Profit 20.000
Impozit -7.600
Profit după impozitare 12.400
Distribuiri 0
Rezultat reportat 12.400
Cota de impozitare este de 38%. După cum se poate observa, chiar după ajustări şi fără a se face distribuiri, impozitarea şi inflaţia ridicată uzează capitalul societăţii. Din nou, societatea a ajuns în situaţia de a nu avea suficient numerar pentru a putea să-şi desfăşoare activitatea fără o finanţare suplimentară.
Exemple de contabilizare a inflaţiei
Societatea a achiziţionat un activ imobilizat în valoare de 10.000 mil lei în prima zi a anului.
Societatea închiriază zilnic clienţilor săi acest activ, în baza unui contract de leasing.
Leasing-ul este un leasing operaţional.
Societatea nu înregistrează costuri.
Dacă inflaţia este zero, preţul de închiriere pe care societatea îl va încasa la data achiziţionării este de 1.200 mil. lei. Preţurile din contractele de închiriere sunt stabilite într-o valută forte.
Societatea amortizează activul imobilizat de-a lungul unei durate de 10 ani, pe o bază liniară.
Venitul din chirie este încasat zilnic în numerar.
Surplusul de numerar este păstrat în seiful societăţii de către directorul acesteia.
Situaţii financiare istorice
În contabilitatea pe baza costului istoric, situaţiile financiare aferente exerciţiului vor arăta după cum urmează:
| Bilanţ | Anul 1 Istoric | Anul 2 Istoric |
| Active imobilizate | 9.000 | 8.000 |
| Numerar | 2.100 | 7.350 |
Total active | 11.100 | 15.350 |
| | | |
| Capital social | 10.000 | 10.000 |
| Rezerve | 1.100 | 5.350 |
Total rezerve | 11.100 | 15.350 |
| Contul de profit şi pierderi | | |
| Vânzări | 2.100 | 5.250 |
| Amortizare | -1.000 | -1.000 |
| Profit | 1.100 | 4.250 |
Pare profitabil!
Situaţii financiare care reflectă inflaţia
| Bilanţ | Anul 1 Revizuit | Anul 2 Revizuit | Anul 2 Cifre comparative |
| Active imobilizate | 22.500 | 50.000 | 56.250 |
| Numerar | 2.100 | 7.350 | 5.250 |
Total active | 24.600 | 57.350 | 61.500 |
| | | | |
| Capital social | 25.000 | 62.500 | 62.500 |
| Rezerve | -400 | -5.150 | -1.000 |
Total rezerve | 24.600 | 57.350 | 61.500 |
| Contul de profit şi pierderi | | | |
| Vânzări | 3.675 | 9.188 | 9.187,5 |
| Amortizare | -2.500 | -6.250 | -6.250 |
| Pierdere din poziţia monetară netă | 1.575 | -7.088 | -3.937,5 |
| Profit | -400 | -4.150 | -1.000 |
Nu pare foarte profitabil!
Calcule
IAS 29 paragrafele 11 şi 12 afirmă: “Sumele bilanţiere care încă nu sunt exprimate în raport cu unitatea de măsură curentă la data bilanţului sunt retratate prin aplicarea unui indice general al preţului. Elementele monetare nu sunt retratate, întrucât ele sunt deja exprimate în raport cu unitatea monetară curentă la data bilanţului.”
Paragraful 26: “Acest standard cere ca elementele din contul de profit şi pierdere să fie exprimate în raport cu unitatea de măsură curentă de la data bilanţului. De aceea toate valorile trebuie retratate prin aplicarea variaţiei indicelui general al preţurilor de la datele la care elementele de venituri şi cheltuieli au fost iniţial înregistrate în situaţiile financiare.”
Vom considera fiecare element separat.
Numerar.
Capital social.
Rezultat reportat.
Active imobilizate şi amortizare.
Vânzări.
Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă.
Numerar – element monetar, prin urmare, nu se face nici o ajustare.
Capital social – Paragraful 25 se referă la capitalul propriu, pe care îl tratează ca element nemonetar.
Calcul
| | Anul | Valoare retratată |
| 10.000x2,50 | 1 | 25.000 |
| 25.000x2,50 | 2 | 62.5000 |
Rezultat reportat
Creşterea survenită în cursul anului în valoarea rezultatului reportat nu este ajustată, deoarece acest rezultat este deja calculat în raport cu unitatea de măsură la data bilanţului. Valoarea rezultatului reportat de –400 derivă din contul de profit şi pierdere care reflectă inflaţia.
Rezultatul reportat este indexat în acelaşi fel ca şi capitalul. Astfel, pentru anul 2 soldul este –400x2,50 = -1.000.
Active imobilizate
Anul 1
Soldul net la sfârşitul perioadei are o valoare de 9.000. Acesta este soldul de închidere istoric (în cazul primului an).
Soldul final al activului imobilizat retratat este:
Cost 10.000x2,50 = 25.000
Amortizare cumulată 1.000x2,50 = 2.500
Sold 9.000 = 22.500
Amortizare
Amortizarea presupune o înregistrare contabilă care afectează contul de profit şi pierdere şi bilanţul.
Ea derivă din bilanţ şi, prin urmare, componenta sa inflaţionistă va deriva şi ea din bilanţ.
Anul 2
Calculul este următorul:
Cheltuiala cu amortizarea - “istoric” 22.500/9 = 2.500
Cheltuiala cu amortizarea – inflatată 2.500x2,50 = 6.250
Soldul final al mijlocului fix retratat este:
Cost 25.000x2,50 = 62.500
Amortizare cumulată (2.500+2.500)x2,50 = 12.500
Sold 50.000
Verificarea calculului pentru activul imobilizat
Pe baza valorilor calculate la costul istoric soldul net va fi de 8.000.
La care se adaugă doi ani de inflaţie:
8.000x2,5 = 20.000
20.000x2,5 = 50.000
Active imobilizate de-a lungul anilor
| Anul | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
| Cost | | | | | | | | | | |
| Sold iniţial | 10.000 | 25.000 | 62.500 | 156.250 | 390.625 | 976.562,5 | 2.441.406 | 6.103.516 | 15.258.789 | 38.146.973 |
| Inflaţie | 15.000 | 37.500 | 93.750 | 234.375 | 585.937,5 | 1.464.844 | 3.662.109 | 9.155.273 | 22.888.184 | 57.220.459 |
| Sold final | 25000 | 62500 | 156250 | 390625 | 976562,5 | 2441406 | 6103516 | 15258789 | 38146973 | 95367432 |
| | | | | | | | | | | |
| Amortizare | | | | | | | | | | |
| Sold iniţial | 0 | 2.500 | 12.500 | 46.875 | 156.250 | 488.281,3 | 1.464.844 | 4.272.461 | 12.207.031 | 34.332.275 |
| Inflaţie | 0 | 3.750 | 18.750 | 70.312,5 | 234.375 | 732.421,9 | 2.197.266 | 6.408.691 | 18.310.547 | 51.498.413 |
| Total | 0 | 6.250 | 31.250 | 117.187,5 | 390.625 | 1.220.703 | 3.662.109 | 10.681.152 | 30.517.578 | 85.830.688 |
| Cheltuiala anuală cu amortizarea | 2.500 | 6.250 | 15.625 | 39.062,5 | 97.656,25 | 244.140,6 | 610.351,6 | 1.525.879 | 3.814.697 | 9.536.743 |
| Sold final | 2500 | 12500 | 46875 | 156250 | 488281,3 | 1464844 | 4272461 | 12207031 | 34332275 | 95367432 |
| | | | | | | | | | | |
| Sold net | 22500 | 50000 | 109375 | 234375 | 488281,3 | 976562,5 | 1831055 | 3051758 | 3814697 | 0 |
Vânzări
Imaginaţi-vă o societate ce desfăşoară milioane de tranzacţii zilnice şi care aplică, tot zilnic, paragraful 26. Oricum, IAS permite utilizarea aproximaţiilor, acolo unde rezultatele sunt în mod semnificativ similare, cu scopul de a echilibra costurile de obţinere a informaţiilor cu utilitatea acestora.
În mod normal, ajustarea la inflaţie va fi realizată lunar, ca şi cum toate tranzacţiile au avut loc până la jumătatea lunii şi orice tranzacţii în mod excepţional considerate mai mari au fost tratate separat.
În cazul acestui exemplu, putem aproxima chiar mai mult apariţia vânzărilor, deoarece inflaţia şi vânzările sunt uniforme de-a lungul anului.
| Calcul | Anul | Valoare retratată |
| | | |
| 2.100x1,75 | 1 | 3.675 |
| 5.250x1,75 | 2 | 9.188 |
(a se nota faptul că încasările din vânzări reflectă devalorizarea leului în raport cu valuta forte în care sunt exprimate preţurile)
Câştigul sau pierderea din poziţia monetară netă
Poziţia monetară în exemplu de faţă este simplu de determinat. Este un sold de numerar care creşte uniform pe parcursul anului.
Într-o societate obişnuită, cu o rentabilitate ridicată a capitalului circulant, acest calcul al poziţiei monetare poate fi dificil.
Oricum, paragraful 27 al IAS 29 ajută: “Câştigul sau pierderea din poziţia monetară netă poate deriva ca diferenţă rezultată din retratarea elementelor nemonetare, a capitalului propriu şi a elementelor contului de profit şi pierdere”.
| Ajustare | Anul 1 | Anul 2 |
| Capital social | 15.000 | 37.500 |
| Rezultat reportat | | -600 |
| Active imobilizate nete | -13.500 | -30.000 |
| Cheltuiala cu amortizarea | -1.500 | -3.750 |
| Vânzări | 1.575 | 3.938 |
| Total | 1.575 | 7.088 |
Calculul câştigului sau pierderii din poziţia monetară netă
În anul 1, numerarul în valoare de 2.100 a fost încasat pe parcursul anului.
Putem estima pierderea din poziţia monetară dacă presupunem că aceasta a apărut în prima jumătate a anului: 2.100x0,75 = 1.575
În anul 2, numerarul în valoare de 2.100 a fost reţinut pe parcursul anului şi un numerar suplimentar în valoare de 5.250 a fost încasat, de asemenea, pe parcursul anului 2.
Putem estima pierderea din această poziţia monetară dacă presupunem că aceasta a apărut în prima jumătate a anului:
2.100x150% = 3.150
5.250x 75% = 3.938
7.088
Contabilitatea inflaţiei şi stocurile
Contabilitatea elementelor de stocuri afectate de inflaţie este o problemă complexă.
Metoda de contabilizare a inflaţiei depinde de categoriile de stocuri.
· Stocurile unui comerciant (de exemplu, haine destinate vânzării)
· Stocurile unui producător (computere)
· Stocurile unei societăţi care are producţie în curs de execuţie pe termen lung (constructorii de nave)
1. Stocurile unui comerciant
La sfârşitul fiecărui an, inflaţia care afectează elementele stocurilor va fi calculată şi valoarea va fi adăugată la valoarea stocului de la sfârşitul anului respectiv.
De exemplu, dacă ajustarea la inflaţie a fost de 1.500 mil. lei, înregistrările contabile vor fi:
CR Câştigul sau pierderea din poziţia monetară netă 1.500
DB Stocuri 1.500
La sfârşitul anului următor, se presupune că toate elementele de stoc existente la începutul anului au fost vândute. Înregistrările contabile vor fi următoarele:
CR Stocuri 1.500
DB Câştigul sau pierderea din poziţia monetară netă 1.500
Calculul
Modul adecvat pentru a calcula ajustarea la inflaţie a stocurilor la sfârşitul anului constă în identificarea datei şi a preţului pentru toate elementele.
Elementul 1 achiziţionat la 1/9/00 pentru 1000um
Elementul 2 achiziţionat la 1/10/00 pentru 1500um
Elementul 3 achiziţionat la 1/11/00 pentru 2000um
Elementul 4 achiziţionat la 1/12/00 pentru 2500um
Total Stocuri 7000um
Să presupunem că inflaţia este uniformă de-a lungul anului şi se situează la 120%.
1000 * 40% = 400
1500 * 30% = 450
2000 * 20% = 400
2500 * 10% = 250
Total = 1500
Modalitatea rapidă acceptabilă ar consta în estimarea ajustării la inflaţie prin calculul vârstei medii a stocurilor şi tratarea acestora ca şi când toate ar fi fost achiziţionate într-o singură zi.
În exemplul de mai sus se poate presupune că stocurile au fost achiziţionate pe data de 1/11/00:
7.000 * 20% = 1.400
Vârsta medie a stocurilor poate fi calculată în mod analitic, utilizând indicatori ca Stocuri /Vânzări.
2. Stocurile unui producător
În compoziţia unui produs intră un număr de părţi componente şi manoperă.
La sfârşitul anului, producătorul va deţine în stoc părţi componente omogene, produse parţial finite şi produse finite.
Stocul este contabilizat utilizând metoda FIFO.
Exemplu
Un bun este produs utilizându-se:
10 unităţi din componenta A
20 unităţi din componenta B
8 ore de muncă (la 5u.m. pe oră, rata plătită din 1/6/00)
Cheltuieli de regie de 50% din totalul costurilor pentru fiecare produs finit
Ciclul de producţie este de 3 luni
Intrările sunt utilizate uniform de-a lungul ciclului de producţie
Vânzările anuale şi producţia se ridică la 12.000 unităţi
Stocuri la sfârşitul anului
Componenta A 10.000 unităţi cu un cost de 30.000 achiziţionate la 1/12/00
Componenta B 40.000 unităţi cu un cost de 40.000 achiziţionate la 1/12/00
3.000 unităţi în cursul procesului de construire cu costul de 110.000
1.000 unităţi terminate la 105.000
Inflaţia este uniformă de-a lungul anului: 120%
Costul stocurilor
Achiziţionări de componente
1/11/00 40.000 unităţi din B la 40.000
1/05/00 60.000 unităţi din B la 24.000
1/12/00 10.000 unităţi din A la 30.000
1/11/00 10.000 unităţi din A la 27.000
1/10/00 10.000 unităţi din A la 24.000
1/09/00 10.000 unităţi din A la 20.000
Producţie în curs de execuţie
3.000 unităţi definitivate în medie 50% = 1.500 unităţi complete
10.000 unităţi din A la 27.000
5.000 unităţi din A la 12.000
30.000 unităţi din B la 12.000
12.000 ore de muncă la 60.000
Total cost 111.000
Produse finite (1.000 unităţi)
5.000 unităţi din A la 12.000
5.000 unităţi din A la 10.000
20.000 unităţi din B la 8.000
8.000 ore de muncă la 40.000
Total cost 70.000
Cheltuieli de regie 35.000
Total 105.000
Ajustarea la inflaţie
Materii prime
Componenta A 30.000 * 10% = 3.000
Componenta B 60.000 * 20% = 12.000
Total 15.000
Producţie în curs de execuţie
10.000 unităţi din A la 27.000 * 20% = 5.400
5.000 unităţi din A la 12.000 * 30% = 3.600
30.000 unităţi din B la 12.000 * 80% = 9.600
12.000 ore de muncă la 60.000 * 15% = 9.000
Total 27.600
Produse finite
5.000 unităţi din A la 12.000 * 30% 3.600
5.000 unităţi din A la 10.000 * 40% 4.000
20.000 unităţi din B la 8.000 * 80% 6.400
8.000 ore de muncă la 40.000 * 35% 14.000
Total 28.000
Cheltuieli de regie 14.000
Total 42.000
3. Stocuri de produse în curs de execuţie pe termen lung
În acest caz, inflaţia este ataşată proiectelor individuale. Acest lucru înseamnă că inflaţia se va acumula de-a lungul unui anumit număr de ani în cadrul unui proiect.
Exemplu
Cu scopul de a simplifica exemplul, considerăm că există o singură parte componentă şi manopera necesară în acest proiect.
Proiectul va dura 5 ani
Proiectul a fost început în anul 01
Utilizarea şi achiziţionarea componentelor se realizează în acelaşi timp
Manopera este adăugată uniform de – a lungul anului
Inflaţia anuală este uniformă şi se ridică la 120%
Anul 1 Componente adăugate pe 05/01 la 100.000
Manoperă adăugată la 200.000
Anul 2 componente adăugate 06/01 la 300.000
Manoperă adăugată la 500.000
Anul 3 componente adăugate 06/01 la 800.000
Manoperă adăugată la 1.000.000
Foaia de calcul a costurilor
Componente An1 100.000
Manoperă An1 200.000
Componente inflatate An1 (100.000 * 80%) 80.000
Manoperă inflatată An1 (200.000 * 60%) 120.000
Sold raportat la sfârşit An1 500.000
Inflatarea soldului de deschidere (500.000 * 120%) 600.000
Componente An2 300.000
Manoperă An2 500.000
Componente inflatate An2 (300.000 * 60%) 180.000
Manoperă inflatată An2 (500.000 * 60%) 300.000
Sold raportat la sfârşit An2 2.380.000
Inflatarea soldului de
deschidere (2.380.000*120%) 2.856.000
Componente An3 800.000
Manoperă An3 1.000.000
Componente inflatate An3 (800.000 * 60%) 480.000
Manoperă inflatată An3 (1.000.000 * 60%) 600.000
Sold raportat la sfârşit An3 8.116.000
Primul an de aplicare
Atunci când se aplică IAS 29 pentru prima dată, ajustarea la inflaţie în bilanţ va trebui împărţită între efectele inflaţiei aferente anului curent şi efectele inflaţiei aferente anului anterior.
Efectele inflaţiei aferente anului anterior nu sunt debitate /creditate câştigului sau pierderii din poziţia monetară netă, dar sunt trecute direct în rezerve.
Cifrele anului anterior trebuie retratate la puterea de cumpărare actuală de la data întocmirii situaţiilor financiare.
Un exemplu simplu
O societate deţine un stoc în valoare de 5.000m lei achiziţionat pe data de 1 iulie 2000. În anul anterior societatea avea un stoc în valoare de 2.000m lei achiziţionat pe data de 1 octombrie 1999.
Societatea are, de asemenea, un teren (care nu este amortizat) pe care l-a cumpărat în ianuarie 1999, dată la care s-a înfiinţat societatea cu un capital social de 50m lei.
Terenul nu a fost niciodată reevaluat.
Inflaţia este uniformă şi se situează la 100% pe an.
Societatea doreşte să aplice IAS 29 la întocmirea situaţiilor financiare aferente anului 2000.
Situaţii financiare
| Situaţiile financiare pe baza costului istoric | 2000 | 1999 |
| Bilanţ | | |
| Active imobilizate | 50 | 50 |
Stocuri | 5.000 | 2.000 |
| Numerar | 100 | 100 |
| Total active | 5.150 | 2.150 |
| | | |
| Capital social | 50 | 50 |
| Rezultat reportat | 5.100 | 2.100 |
| Total capital propriu | 5.150 | 2.150 |
| Cont de profit şi pierdere | | |
| Vânzări | 20.000 | 10.100 |
| Costuri | 17.000 | 8.000 |
| Profit | 3.000 | 2.100 |
Înregistrări contabile ale ajustărilor aferente anului 2000
| DB Active imobilizate | 150 | |
| CR Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă | | 100 |
| CR Rezultat reportat iniţial | | 50 |
| Ajustarea activelor imobilizate | | |
| | | |
| DB Stocuri | 2.500 | |
| CR Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă | | 2.500 |
| Ajustarea stocului final | | |
| | | |
| DB Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă | 500 | |
| CR Rezultat reportat iniţial | | 500 |
| Ajustarea stocului iniţial | | |
| | | |
| DB Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă | 100 | |
| DB Rezultat reportat iniţial | 50 | |
| CR Capital social | | 150 |
| Ajustarea capitalului social | | |
| | | |
| DB Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă | 10.000 | |
| CR Vânzări | | 10.000 |
| Ajustarea vânzărilor | | |
| | | |
| DB Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă | 2.600 | |
| CR Rezultat reportat iniţial | | 2.600 |
| Inflatarea rezervelor iniţiale | | |
| | | |
| DB Costuri | 8.500 | |
| CR Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă | | 8.500 |
| Ajustarea costurilor | ||
Cifre retratate pe anul 2000
| Active imobilizate | 200 |
| Stocuri | 7.500 |
| Numerar | 100 |
| Total active | 7.800 |
| | |
| Capital social | 200 |
| Rezultat reportat | 7.600 |
| Total capital propriu | 7.800 |
| | |
| Vânzări | 30.000 |
| Costuri | 25.500 |
| Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă | -2.100 |
| Profit | 2.400 |
Cifre comparative retratate
Calculele şi înregistrările sunt identice cu cele de mai sus. Întocmirea cifrelor comparative înseamnă retratarea completă a situaţiilor financiare aferente anului anterior.
Se va ajunge la următoarele rezultate:
Bilanţ
| Active imobilizate | 100 |
| Stocuri | 2.500 |
| Numerar | 100 |
| Total active | 2.700 |
| | |
| Capital social | 100 |
| Rezultat reportat | 2.600 |
| Total capital propriu | 2.700 |
| Cont de profit şi pierdere | |
| Vânzări | 15.150 |
| Costuri | 12.000 |
| Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă | -550 |
| Profit | 2.600 |
Oricum, cifrele reflectă puterea de cumpărare de la data de 31 Decembrie 1999. Pentru a putea utiliza aceste cifre ca cifre comparative, ele trebuie retratate pentru a reflecta puterea de cumpărare de la 31 Decembrie 2000, această retratare realizându-se prin înmulţirea cifrelor de mai sus cu 2 (inflaţie a fost de 100%).
Cifre comparative la puterea de cumpărare existentă la 31 Decembrie 2000
Bilanţ
| Active imobilizate | 200 |
| Stocuri | 5.000 |
| Numerar | 200 |
| Total active | 5.400 |
| | |
| Capital social | 200 |
| Rezultat reportat | 5.200 |
| Total capital propriu | 5.400 |
| Cont de profit şi pierdere | |
| Vânzări | 30.300 |
| Costuri | 24.000 |
| Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă | -1.100 |
| Profit | 5.200 |
Rezultat final, inclusiv cifre comparative
1999 2000
| Active imobilizate | 200 | 200 |
| Stocuri | 7.500 | 5.000 |
| Numerar | 100 | 200 |
| Total active | 7.800 | 5.400 |
| | | |
| Capital social | 200 | 200 |
| Rezultat reportat | 7.600 | 5.200 |
| Total capital propriu | 7.800 | 5.400 |
| | | |
| Vânzări | 30.000 | 30.300 |
| Costuri | 25.500 | 24.000 |
| Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă | -2.100 | -1.100 |
| Profit | 2.400 | 5.200 |
Provizioane
Să considerăm o societate care comercializează unităţi centrale de procesare (CPU) pentru calculatoare. Societatea achiziţionează CPU cu intenţia de a le păstra ca stocuri şi de a le vinde acelor societăţi care asamblează calculatoare.
Există riscul ca CPU din stoc să se uzeze moral. Societatea despre care vorbim preia efectiv riscul de la acele societăţi care asamblează calculatoarele şi îl gestionează în locul acestora.
Să presupunem că există două societăţi: una în România şi una în Marea Britanie. Ambele au în stoc, la sfârşitul anului, câte 1.000 de unităţi uzate moral, achiziţionate la începutul anului. Stocul este evaluat la 75% din preţul de cumpărare, în dolari americani.
Contul de profit şi pierdere al societăţii din Marea Britanie va evidenţia o pierdere datorită mişcării lente a stocurilor. Aceste informaţii sunt deosebit de importante pentru utilizatori deoarece ele constituie un indiciu asupra capacităţii societăţii de a-şi gestiona riscul primar.
O privire mai detaliată asupra societăţii româneşti
Stocul a fost achiziţionat pentru valoarea de 5.000m lei pe data de 1 ianuarie 1999.
Inflaţia este uniformă – 100%
Valoarea realizabilă netă a stocului la sfârşitul anului este de 7.500m lei
Se aplică stocului ajustarea la inflaţie
DB Stocuri 5.000
CR Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă 5.000
CR Stocuri 2.500
DB 2.500
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu