Principiul echitatii fiscale in cazul impozitelor pe salarii

Principiul echitatii fiscale in cazul
impozitelor pe salarii

Cap. I Impozitul- principala sursa de civil a veniturilor salariale

1.Continutul impozitelor si taxelor

Cea mai mare parte a resurselor publice sunt prelevari obligatorii si de aceea se impune definirea impozitului si precizarea continutului sau, atat din punct de vedere juridic si economic, cat si tehnic.

 Definitia clasica a impozitului spune ca acesta este o contributie obligatorie , neconditionata si fara contraprestatie la suportarea sarcinii publice.

In legatura cu impozitul sunt de remarcat urmatoarele lucruri:

·         impozitul nu este  un scop in sine ci urmareste asigurarea satisfacerii publice, adica participarea tuturor cetatenilor la cheltuielile publice;

·         prin impozite se realizeaza si o redistribuire a veniturilor cetatenilor intre diferitele paturi ale populatiei;

·         scopul initial al impozitului il reprezinta procurarea de resurse pentru autoritatea publica, dar de regula lui i se asociaza si unul aflat dincolo de sfera financiara, anume fapul ca este folosit de stat pentru a-si asigura interventia in viata social-economica;

·         ca regula generala, impozitul este o contributie obligatorie, neconditionata adica,  contribuabilul nu poate pretinde prestarea unui serviciu de catre autoritatea publica;

·         impozitul nu are o destinatie speciala;

Asociat impozitelor exista si categoria de taxe. Si taxele sunt instituite prin lege si au un caracter  obligatoriu, dar au obiective precizate colectandu-se in anumite scopuri precise. In cadrul taxelor exista si taxe care sunt obligatorii  numai daca populatia solicita un serviciu si presupun o contraprestatie, adica sunt conditionate. Putem exemplifica in acest sens cu unele taxe administrative de genul taxelor notariale sau a taxelor de pasaport. Prin fiscalitate se intelege preluarea obligatorie pentru bugetul statului a unei parti din veniturile cetatenilor. In ultimii 50 de ani a intervenit notiunea de parafiscalitate care se refera la realizarea altor venituri ale statului decat impozitele si taxele obisnuite. Este vorba aici de taxele administrative despre care am vorbit mai inainte si care sunt percepute de autoritatea publica pentru un presupus serviciu. Aceste taxe se percep in folosul unui anumit serviciu al statului si tendinta este de a stabili marimea acestor taxe mult mai mare decat costul contraprestatiei.

Impozitul poate reprezenta o parghie financiara deosebit de importanta prin intermediul careia statul poate interveni in economie. De altfel, reprezinta cea mai eficienta cale prin care statul poate intervene in economie. De altfel, reprezinta cea mai eficienta cale  prin care statul poate incuraja anumite tipuri de activitati sau de a determina restrangerea altora.

Prezentam mai jos, succinct, cateva din modaliatatile tehnice de transformare a impozitului intr-un instrument al politicii economice si sociale:

·         adaptarea bazei de aeszare (de calcul) a impozitelor;

·         instituirea de monopoluri;

·         instituirea unui sistem de scutiri si inlesniri;

·         supradimensionarea impozitelor;

·         sisteme de restituire fiscala;

2. Elementele impozitului

            Tehnica asezarii si perceperii fiecarui impozit sau taxe presupune precizarea unui anumit numar de elemente definitorii (comune tuturor tipurilor de impozite sau taxe):

·         subiectul impozabil;

·         suportatorul impozitului;

·         obiectul impozabil;

·         sursa impozitului;

·         unitatea de impunere;

·         termenul de plata;

·         asieta (modul de asezare a impozitului).

a)   Subiectul impozabil numit adesea platitor sau contribuabil este persoana fizica sau juridica obligata la plata  unui impozit catre stat.

b)   Suportatorul  impozitului este persoana care suporta efectiv impozitul din veniturile sale. Ca regula absoluta, la impozitele indirecte (TVA, accize) suportatorul difera de platitor si, acesta din urma trasmite presiunea fiscala, iar acest fenomen este cunoscut sub denumirea de repercursiunea impozitelor. La impozitele directe, de regula, platitorul si suportatorul sunt aceeasi persoana (vezi impozitul pe avere).

c)   Obiectul impozabil reprezinta materia supusa impozitarii, care poate fi: veniturile, averea, suma vanzarilor etc. Evaluarea  materiei impozabile poate fi destul de dificila. De regula aceasta se face pe baza declaratiei contribuabilului.  In alte cazuri, ea se evalueaza conform unor norme fixate de catre autoritatea publica sau se face o expertiza fiscala.

d)   Sursa impozitului este reprezentata de venit, dar si de avere (sau din venitul procurat de vere).

e)   Unitatea de impunere este in fapt unitatea de masura a materiei impozabile exprimata fie in unitati valorice, fie in unitati naturale. Spre exemplu, la venit unitatea de impunere este unitatea monetara (leul), la avere avem m2 pentru terenuri sau capacitatea cilindrica pentru automobile etc.

f)   Cota de impunere reprezinta impozitul ce revine pe unitatea de masura a materiei impozabile. In toate tarile se practica mai multe feluri de cote, fie exprimate procentual fata de valoarea materiei impozabile, fie in unitate monetara pe unitatea de masura a materiei impozabile.

Cotele de impozitare exprimate procentual pot fi:

·         progresive;

·         progresive in transe (la salarii);

·         proportionale (la profit;

Cota de impunere poate fi aparenta (cea prevazuta de lege) sau reala (care poate fi mai mica sau mai mare decat cea aparenta, datorita unui sstem de scutiri sau penalizari ).

g)Termenul de plata este reprezentat de perioada la care este datorat impozitul (la salarii lunar, la venituri din chirii trimestrial etc).

h)Asieta (modul de asezare al impozitului) reprezinta un grup de operatiuni prin intermediul carora se defineste in fiecare caz in parte forma concreta a impozitului si modul in care se aseaza.

Asezarea unui impozit presupune:

·         constatarea si evaluarea materiei impozabile;

·         stabilirea cuantumului impozitului datorat de catre contribuabil;

·         perceperea/incasarea impozitului;

3. Principiile impunerii

Impunerea se realizeaza printr-un ansamblu de operatii si masuri ce incearca sa asigure eficienta impozitelor si sa tina cont de respectarea unor principii de baza. Astfel, aceste principii fundamentale ale impunerii sunt:

·         principii de echitatie fiscala;

·         principii de politica financiara;

·         principii de politica economica;

Echitarea fiscala ar trebui sa semnifice dreptate sociala in materie de impozite. In acest scop impunerea trebuie sa asigure egalitate fiscala in fata legii si aceasta inseamna ca impunerea trebuie sa se realizeze diferentiat, in functie de marimea averii si de venitul fiecarui contribuabil. Practica a pus insa in evidenta o contradictie intre egalitatea fiscala in fata legii si randamentul impozitelor. Astfel, din punct de vedere al randamentului, impozitele ar trebui sa produca maximum de venituri pentru stat, iar din punct de vedere al echitatii fiscale repartizarea sarcinii publice intre contribuabili ar trebui sa tina seama de situatia personala a fiecaruia, numai ca, ceea ce este echitabil are randament mic si , de multe ori, ceea ce are randament ridicat nu este echitabil.

            In ceea ce priveste egalitatea in fata legii apar doua notiuni care se impun a fi corelate:

·         egalitatea matematica;

·         egalitatea personala.

Egalitatea matematica inseamna impozite egale la venituri egale. Egalitatea matematica nu tine cont de situatia personala a contribuabilului si, astfel, doi contribuabili cu aceleasi resurse pot avea situatii personale diferite si ca atare, proportionalitatea platii impozitelor poate sa-l loveasca mai mult pe unul decat pe calalat. La asezarea impozitelor  in toate tarile se porneste de la egalitatea matematica dar, ea se corecteaza prin prisma situatiei personale a platitorului. Pentru a asigura si egalitatea personala se pot introduce  un sistem de deduceri din masa impozabila, cote progresive de impunere (mai ales in transa), norme de venit la impozitul pe avere etc.

Principiile de politica financiara  se refera la randamentul impozitului, la stabilitatea si la elasticitatea acestuia.

Randamentul impozitului se masoara prin raportarea sumei globale colectata intr-un interval dat si cheltuielile facute de autoritatea publica in vederea colectarii acesteia.

Randamentul impozitului presupune asigurarea urmatoarelor conditii:

·         universalitatea impozitului – adica toti cei care au un venit  trebuie sa plateasca;

·         economia de cheltuieli – adica constituirea unui sistem institutional cat mai ieftin;

·         ineluctabilitatea – adica neputinta sustragerii de la plata impozitelor si, astfel, micsorarea posibilitatilor de evaziune fiscala;

·         anestezia fiscala – presupune a asigura unui impozit, la introducerea lui, o anumita capacitate de suportabilitate;

Stabilitatea si elasticitatea impozitului sunt doua principii simetrice.

Un impozit este stabil daca el nu urmeaza intocmai toate variatiile conjuncturale care afecteaza material impozabila.

Elasticitatea semnifica absenta reactiei materiei impozabile la variatia cotei de impunere. Exista in toate economiile un conflict deschis intre randamentul si echitarea impozitului. In teorie nu exista acest conflict, in censul ca, cu cat mai bine este a asezat un impozit si este repartizata sarcina fiscala pe membrii societatii, cu atat mai mare este randamentul acestuia. In realitate insa, circula zicala: “impozitele productive nu sunt juste, iar impozitele juste nu sunt productive”.

Principii de politica economica se refera la modelarea impozitelor astfel incat sa asigure interventia statului in viata economica. Astfel, fie ca se introduc noi impozite, fie ca se redimensioneaza unele din impozitele existente, acest lucru se face nu doar pentru a produce venituri, cat si pentru a asigura interventia statului in economie. Ca atare, vechiului conflict dintre randamentul si echitarea impozitelor, i se mai adauga un altul intre randament si interventionism.

           

4. Clasificarea impozitelor

            Pentru clasificarea impozitelor se folosesc mai multe criterii deoarece unul si acelasi impozit poate avea diferite implicatii in viata social-economica, in functie de pozitia de pe care a fost apreciat. Asemenea criterii de clasificare sunt:

·         impactul asupra suportatorului;

·         neutralitatea fata de contribuabil;

·         obiectul impozabil;

·         scopul introducerii impozitului;

·         frecventa perceprii;

·         locul in care impozitul se face venit;

a)    In functie de impactul asupra suportatorului regasim:

·         impozite directe – se stabilesc in sarcina platitorului fie in functie de venitul pe care il obtine, fie in functie de averea sa. Ca regula generala, la impozitele directe platitorul si suportatorul impozitului sunt una si aceeasi persoana.

·         impozitele  indirecte – nu se stabilesc in mod direct pe platitor, ci asupra vanzarii de bunuri sau prestatiilor de servicii si lucrari. Ele vizeaza cheltuirea veniturilor, motiv pentru care mai sunt denumite impozite pe cheltuieli. La impozitele indirecte suportatorul este cu totul alta persoana decat platitorul, in cele din urma, suportatorul fiind consumatorul final.

b)    in functie de neutralitatea fata de contribuabil :

·         impozite reale- se stabilesc in functie de  marimea materiei impozabile (imobile, pamant etc.) facand abstractie de situatia personala a platitorului;

·         impozite personale – sunt cele care tin cont de situatia contribuabilului si sunt reprezentate, in special, de impozite pe venit; se mai numesc si impozite subiective;

c)    dupa obiectul impozabil impozitele pot fi:

·         impozite pe venit;

·         impozite pe avere;

·         impozite pe cheltuieli (pe consum);

d)    dupa scopul introducerii impozitului:

·         impozite cu caracter fiscal – adica urmaresc sa produca venituri pentru buget si se vizeaza randamentul lor;

·         impozite cu caracter de ordine- adica cu scopul de a asigura ordine intr-un anumit sector (spre exemplu, taxa pe divort).

e)    in functie de frecventa perceperii regasim:

·         impozite permanente (marea majoritate);

·         impozite incidentale (spre exemplu, asupra imbogatitilor de razboi).

f)    in functie de locul in care impozitul se face venit:

·         impozite federale;

·         impozite ale statelor;

·         impozite ale colectivitatilor locale.

5. Repercursiunea impozitelor

            Repercursiunea fiscala are loc ori de cate ori presiunea fiscala se transmite altei personae. Ca regula, impozitele directe nu pot fi repercutateasupra altei persoane decat aceea a platitorului. Repercusiunea fiscala apare la impozitele indirecte unde platitorul si suportatorul nu sunt aceeasi persoana.

            Rezistenta la impozite, indifferent cat de perfectionata ar fi tehnica de colectare a acestora, este un fenomen general in diferite proportii. Impozitele pot fi eludate total sau partial in anumite circumstante. Punctul de plecare in aparitia evaziunii fiscale este presiunea fiscala. Orice contribuabil cauta sa scape mai ales cand  el considera ca statul exagereaza. El compara efortul pe care il face cu ceea ce beneficiaza de pe urma autoritatii publice  si daca rezultatul este negativ , atunci apare rezistenta la impozite.

            In literatura economica se face distinctia intre procedeele legale de ocolire a platii impozitelor si evaziunea fiscala propriu-zisa.

            Impozitul poate fi ocolit fara ca platitorul sa intre in conflict cu legea. Acest lucru se poate realize pe doua cai:

·         evaziunea permisa in mod voit (adica printr-un sistem de scutiri, exceptii si inlesniri);

·         evaziunea ce are loc ca rezultat a unor lacune ale legii; nu este provocata voit, ci de neglijenta formularii legii.

Cap. II Impozitul pe salarii – impozit pe veniturile persoanelor fizice

1. Categorii de venituri salariale

            Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura, obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca, indifferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acorda, inclusive indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, de  maternitate si pentru concediul de ingrijire al copilului in varsta de pana la 2 ani.

            Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, precum si orice sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale, indiferent de  perioada la care se refera.

            Salariul reprezinta contravaloarea muncii prestate in baza unui contract individual de munca si se stabileste prin negocieri colective sau individuale intre personae juridice sau fizice care angajeaza si salariatii sau reprezentantii acestora.

            Legiuitorul defineste notiunile de angajator si angajat astfel:

·         angajatorul este orice persoana fizica sau juridica si orice alta entitate la care-si desfasoara activitatea una sau mai multe personae fizice care presteaza munca in schimbul unei plati;

·         angajatul este o persoana fizica care-si desfasoara activitatea la un angajator in baza unei relatii contractuale de munca, contract individual de munca sau contract de prstari servicii sau a unor legi speciale (aparare nationala, securitate nationala, ordine publica), in schimbul unei plati.

Salariile individuale se stabilesc prin contractele individuale de munca fara a fi limitate si sunt confidentiale. Instrumentul cu ajutorul caruia se transpune  in viata legislatia in domeniul repartitiei dupa munca este sistemul de salarizare.

            Sistemul de salarizare se bazeaza pe formarea stiintifica a muncii si productiei.

                        Elementele sale componente sunt:

a)    salariul tarifar;

b)    sistemul premial;

c)    sistemul de sporuri;

d)    formele de salarizare.

a)   Sistemul tarifar este principalul instrument al sistemului de salarizare prin care se determina nivelul salariului pentru toate categoriile de oameni ai muncii, diferentiat in functie de nivelul de calificare cerut pentru executatrea unei anumite lucrari, importanta ramurii de activitate  si a muncii depuse. Sistemul tarifar este format din: idicatoarele tarifare de calififcare, retelele tarifare si salariul tarifar.

Indicatoarele tarifare de calificare contin caracteristici de calificare cu caracter  tehnologic(complexitate, precizie, raspundere) pe de o parte, pentru a determina categoria lucrarii si cu caracter profesional (cunostinte, iscusinta, deprindere), pe de alta parte necesitatea executarii unei anumite lucrari, pentru a stabili categoria tarifara a muncitorului respectiv. Indicatoarele tarifare de calificare sunt stabilite pe meserii, specialitati, functii si arata in primul rand necesarul de cunostinte teoretice pe care trebuie sa le aiba un muncitor pentru a putea fi incadrat intr-o categorie tarifara, iar in al doilea rand, ce lucrari practice trebuie sa execute pentru a putea fi incadrat in categoria respectiva.

            Retelele tarifare sunt formate dintr-un anumit numar de categorii de incadrare si din salariile tarifare corespunzatoare, care maresc se odata cu cresterea calificarii, pe masura ce se trece de la o categorie la alta.

            Salariul tarifar constituie partea principala a veniturilor de baza si reprezinta elementul determinat pentru stimularea ridicarii continue a calificarii personalului. Acest salariu este stabilit pe baza retelelor tarifare si a listelor de functiuni pentru muncitori si personalul operativ si prin nomenclatoarele de functii pentru restul personalului (de conducere, etnic, de la alta specialitate, de administrare de serviciu, de paza, de pompieri).

b)   Sistemul premial asigura cointeresarea materiala a lucratorilor in indeplinirea si depasirea cantitativa si calitativa a sarcinilor programate, in cresterea eficientei economice.

Fiind un important mijloc de crestere a conteresarii materiale personale  a lucratorilor in rezultatelor muncii lor, sistemul premial este in acelasi timp un instrument de inarire  a disciplinei in munca. Premiera este eficienta, in primul rand numai in conditiile in care criteriile de premiere oglindesc specificul locului de munca respectiva, cand sunt strans legate de sarcinile concrete ale lucratorilor care urmeaza sa fie premiati si in al doilea rand in conditiile in care indicatorii de baza carora se face premiera sunt reprezentativi pentru genul de activitate respectiva.

Premiul este determinat de contributia personala si a clectivului la realizarea si depasirea indicatorilor din programul unitatii.

Personalul muncitor poate beneficia de premii anuale si trimestriale sub forma de calificatii pentru rezultatele de ansamblu obtinute in anul sau trumestrul respectiv si de premii in cursul anului, pentru realizari deosebite in munca, pentru economii de materiale   si forta de munca etc.

Premiile anuale si trimestriale se acorda din fondul de participare a angajatilor la profit ce se constituie anual si trimestrial din profit.

Premiile care se scorda in timpul anului sunt:

·         premii pentru realizari deosebite;

·         premii pentru economii de materiale;

·         premii pentru economii de forta de munca;

Acestea se acorda personalului care a contribuit la elaborarea sau aplicarea unor masuri de imbunatatire a tehnologiei, a organizarii productiei si a muncii etc., ce au ca efect economii de forta de munca prin reducerea formatiei de lucru a timpului normal de munca.

c)   Sistemul de sporuri  instrument economic cu ajutorul caruia se asigura recompensarea celor ce muncesc cuprinde:

·         sporul pentru vechime neintrerupta in aceeasi unitate. Personalul din toate sectoarele de activitate beneficiaza, in raport cu vechimea neintrerupta in aceeasi unitate de un suport la salariu;

·         sporul pentru munca in conditii deosebite. Personalul care lucreaza in locuri cu conditii grele de munca poate beneficia de un spor la salariu tarifar net de pana la 10%

·         sporul pentru conducerea unei formatii de lucru. Seful de echipa sau brigada, care, pe langa acivitatea sa ca muncitor, conduce o formatie de lucru, primeste salariul cuvenit pentru munca prestata plus o indemnizatie pentru activitatea depusa ca sef de echipa sau de brigada, reprezentand cel mult 10% din salariul tarifar

·         sporul pentru munca suplimentara. Personalul care lucreaza peste durata normala a zilei de munca sau in zilele de repaos saptamanal, ori in alte zile in care, potrivit legii nu se lucreaza, daca nu i se asigura, in compensare, timpul liber corespunzator, primeste:

- pentru primele doua ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru un spor de 50% din salariul tarifar orar si de 100% pentru zilele urmatoare;

- pentru munca prestata in zilele de repaus saptamanal sau in alte zile in care, potrivit legii, nu se lucreaza, un spor egal cu salariul tarifar zilnic;

- pentru munca prestata peste programul normal de lucru, datorita muncii pe care o efectueaza, un spor de 5-25%;

·         sporul pentru munca de noapte. Personalul care lucreaza in schimbul de noapte si are program de lucru de 7 ore primeste salariul cuvenit pentru 8 ore. Daca lucreaza in timpul noptii 8 ore i se acorda un spor de 15% din salariul tarifar, cu conditia ca timpul lucrat noaptea sa reprezinte cel putin jumatate din programul de lucru. Acest spor poate ajunge la 25%

d)   Formele de salarizare ce se aplica personalului din unitatile industriale sunt: salarizarea in accord sau cu bucata si salarizarea in regie.

a)Salarizarea in acord se aplica muncitorilor, maistrilor, tehnicienilor,  inginerilor si celorlalte categorii de lucratori direct productivi din fabrici, uzine, sectii, ateliere, cat si salariatilor care presteaza activitati de reparatii si intretinere, scularie, transport intern, depozitare etc, ce contribuie la realizarea programului de acivitate al regiilor autonome si societatilor comerciale din industrie.

Salarizarea in acord se foloseste la locurilor de munca unde conditiile de productie permit o delimitare precisa a aportului fiecarui muncitor la realizarea productiei, unde rezultatul muncii pate fi precis stabilit si unde exista posibilitatea de determinare a cheltuielilorde timp de munca pe unitatea de produs.

            In functie de conditiile de organizare a muncii si de interesul stimularii mai puternice a unor lanturi cantitative sau calitative ale activitatii, salarizarea in acord se poate aplica in urmatoarele variante:

            -acord direct, cand salariul realizat de muncitor se determina prin inmultirea cantitatii de produse realizate sau de lucrari executate cu un tarif stabilit pe unitatea de produs sau pe lucrare, care ramane constant indiferent de volumul  fizic al productiei sau a lucrarilor obtinute de catre acesta;

            - acord progresiv, potrivit caruia tariful pe unitatea de produs sau pe lucrare se majoreaza in anumite proportii pentru cantitatile ce depasesc un anumit nivel dinainte stabilit;

            - acord global, cand formatia de lucru, pe baza unui contract incheiat cu unitatea din care face parte, isi asuma obligatia executarii intr-un anumit termen a unui produs complet sau a unei productii stabilite in unitati fizice, pentru care se primeste o suma globala determinate in raport cu manopera necesara pentru executarea sarcinilor prevazute in contract;

            - acord indirect, cand personalul care serveste mai multi lucratori salariati in acord, ale caror realizari sunt conditionate de felul cum sunt serviti, primeste salariul proportional cu nivelul mediu de indeplinire a normelor realizate de lucratorii respective.

            b) Salarizarea in regie sau dupa timpul efectiv lucrat consta in aceea ca salariu stabilit pe ora, zi sau luna se acorda personalului pentru timpul efectiv lucrat in conditiile indeplinirii integrale a sarcinilor  de serviciu.

2. Determinarea impozitului pe venitul din salarii

            Sunt considerate venituri din salarii sau asimilate salariilor in vederea impunerii urmatoarele:

a)    sumele primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca. In categoria acestor sume se include:

·         salariu de baza;

·         sporuri si adaosuri de orice fel;

·         indemnizatii de orice fel;

·         recompense si premii de orice fel;

·         sume reprezentand premiul anual si stimulente acordate, personalului din institutii publice, cele reprezentand stimulente din fondul de participare la profit acordate salariatilor, agentilor economici, dupa aprobarea bilantului contabil, potrivit legii;

·         sume primite pentru concediul de odihna;

·         sume primite din fondul asigurarilor sociale in caz de incapacitate temporara de munca si maternitate;

·         sume primite pentru concediul privind ingrijirea copilului de pana la 2 ani;

·         sume primite pentru concediul privind ingrijirea copilului cu handicap pana la implinirea de catre acesta a varstei de 3 ani;

·         sumele primite pentru concedii medicale privind ingrijirea copilului cu handicap accentuat sau grav, pana la implinirea de catre copil a varstei de 18 ani;

·         folosirea in scop personal a bunurilor si drepturilor aferente desfasurarii activitatii;

·         orice alte castiguri in bani sau natura primite de catre angajati de la angajatori, ca plata a muncii lor;

·         orice alte castiguri in bani sau natura primate de catre angajati de la angajatori, cu titlu gratuit sau plata partiala;

b)    indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite conform legii;

c)    drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;

d)    indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si regiile autonome;

e)    sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituie prin subscriptie publica;

f)    veniturile realizate din incadrarea in munca ca urmare a incheierii unei conventii civile de prestari de servicii;

g)    sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie si in comisia de cenzori;

h)    indemnizatia lunara a asociatului unic, la nuvelul valorii inscrise in declaratia de asigurari siciale;

i)     alte drepturi si indemnizatii de natura salariala.

Veniturile de natura salariala sunt considerate venituri din activitati  dependente. Pentru ca un venit sa fie de natura salariala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

·         partile care intra in relatia de munca stabilescde la inceput: felul activitatii, timpul de lucru si locul de desfasurare a activitatii;

·         angajatorul pune la dispozitia angajatului mijloace de munca (spatii de inzestrare corespunzatore, imbracaminte speciala, unelte de munca);

·         angajatul contribuie numai cu forta fizica sau capacitatea intelectuala (nu si cu capitalul propriu);

·         platitorul de venituri de natura salariala suporta plata indemnizatiei de concediu de odihna, precum si a indemnizatiei pentru concediul mnedicalin caz de boala;

·         platitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile angajatului in interesul serviciului(diurnal, cheltuielile de deplasare)

·         angajatul lucreaza sub indrumarea unei alte persoane, fiind obligat sa respecte indrumarile acesteia.

Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale sin u sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:

·         ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse  in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadouri oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii si alte personae, astfel cum este prevazut in contractul de munca;

·         cadourile oferite de angajatori in beneficial copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatilor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 150RON;

·         nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevazute mai sus, realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite in baza unor legi speciale si finantate din buget;

·         tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatia in viguare;

·         cantravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificatii activitatii prin cadru normativ specific domeniului de actuvitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie, suportata de persoana fizica, conform legilor speciale;

·         cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza in afara tarii, in conformitate cu legislatia in viguare;

·         contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepurilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei in viguare;

·         contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea in care se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii;

·         sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice;

·         sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului;

·         indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitatedupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care isi stabilesc domiciliul in localitati din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, in care isi au locul de munca;

·         sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de muncaau fost desfacute ca urmare a concedierilor collective, precum si sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere sau de restructurare, acordate potrivit legii;

·         sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare ba nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate acestuia la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare si plati compensatorii primite de politisti aflati in situatii similare, al caror cuantum se determina in raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislatiei in materie;

·         veniturile din salarii, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator, incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice;

·         sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati dependente desfasurate intr-un strat strain, indiferent de tratamentul fiscal din stratul respective. Fac exceptie veniturile salarialeplatite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, care sunt impozabile  indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate;

·         cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator;

·         costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusive cartelele telefonice, efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu;

·         avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajarii si implicit la momentul acordarii;

·         diferenta favorabila dintre dobanda preferntiala stabilita prin negociere si dobanda practicata pe piata, pentru credite si depozite.

Deducere personala:

-          Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar  din salarii a unei sume sub formade deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.

-          Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1000RON inclusive, astfel:

·         pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere – 250RON;

·         pentru contrubuabilii care au o persoana in intretinere – 350RON;

·         pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere – 450RON;

·         pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere – 550RON;

·         pentru contribuabilii care au patru sau mai multe personae in intretinere – 650RON;

Pentru contribuabilii  care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1000RON si 3000RON, inclusive deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.

Pentru contrubuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3000RON nu se acorda deducere personala.

• -Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri din familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doileainclusiv, ale carui venituri, impozabile si neimpozabile nu depasesc 250RON lunar.
• -In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala se atribuie unui singur contrubuabil, conform intelegerii dintre parti.
• -Copii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contrubuanilului sunt considerati intretinuti.
• -Suma reprezentand deducerea personala se acorda pentru opersoanele aflate in intretinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care asestea au fost intretinute. Perioada se rotunjeste la luni intregi in favoarea contribuabilului.

            Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:

·         persoanele fizice care detin terenuri agricole sau silvicein suprafata de peste 10.000mp in zonele colinare si de ses si de peste 20.000m2 in zonele montane;

·         persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solaria special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierilor viticole si pomicole, indifferent de suprafata.

-Deducerea personala determinata potrivit prezentului articol nu se acorda personalului trimis in misiune permanenta in strainatate, potrivit legii.

            Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.

            Impozitul lunar se determina astfel:

Ø  la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinata ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducere din venitul brut a contributiilor obligatorii afertente unei luni,si urmatoarele:

·         deducerea personala acordata oentru luna respective;

·         cotizatia sindicala platita in luna respective;

·         contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, astfel incat la nivelul anului san u se depaseasca echivalentul in RON a 200 de euro;

Ø  pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16 % asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora;

Ø  platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contrubuabil;

Ø  contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul pentru sponsorizarea entitatilor nonprofit care functioneaza in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare;

Ø  obligatia calcularii, retinerii si virarii acestei sume revine organului fiscal competent;

Ø  procedura de aplicare se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice;

Termen de plata a impozitului

Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.

      Fise fiscale

            Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind in fise fiscale. Platitorul de venituri are obligatia sa completeze formularele pe intreaga durata de efectuare a platii salariilor. Platitorul este obligat sa pastreze fisele fiscalepe intreaga durata a angajarii si sa transmita organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul si continutul formularelor se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.

      Plata impozitului pentru anumite venituri salariale

            Contribuabililor care isi desfasoara activitatea in Romania si care obtin venituri sub forma de salarii din strainatate, precum si persoanelor fizice romane care obtin venituri din salarii, ca urmare a activitatii desfasurate la misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate din Romania.

Orice contribuabil are obligatia  de a declara si de a plati impozit lunar la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sa printr-un reprezentant fiscal. Impozitul aferent unei luni se stabileste potrivit art.57.Misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in  Romania,precum si reprezentantele organismelor internationale ori reprezentantele societatilor comerciale si ale organizatiilor economice straine,autorizate potrivit legii sa isi desfasoare activatatea in Romania, pot opta ca pentru angajatii acestora,care realizeaza venituri din salariile impozabile in Romania,sa indeplineasca obligatiile privind calculul,retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii.Persoana fizica,juritica sau orice alta entitate la care contribuabilul isi desfasoara activitatea este obligate sa ofere informatii organului fiscal competent referitoare la data inceperii desfasurarii activitatii de catre contribuabil si ,respective,a incetarii acesteia,in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

·                    Venitul brut din salarii reprezinta suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a veniturilor.Locul unde se afla functia de baza reprezinta: ultimul loc de munca inscris in cartea de munca sau in documentele specifice asimilate specifice acesteia,in cazul persoanelor fizice ce sunt angajate la un  singur loc de munca; locul ales de persoana fizica unde sunt achitate:contributia la asigurarile sociale de stat,contributia pentru plata ajutorului de somaj si alte sume datorate conform legii,in cazul cumulului de functii.                                              

·                    Venitul net din salarii se determina prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli: contributiile obligatorii datorate,potrivit legii,pentru protectia sociala a somerilor(1%), pentru asigurarile sociale de sanatate(6,5%), contributia individuala la asigurarile sociale (9,5%),precum si alte contributii obligatorii stabilite prin lege,dupa caz;cota de 16% din deducera personala de baza,acordata u titlu de cheltuiala profesonala,o data cu deducera personala de baza la acelasi loc de munca.                                         

          VN=VB-contributii obligatorii-cheltuieli profesionale  

unde VN-venit net                                                      

          B-venit brut                                                                                        

Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar,care se calculeaza si se retine la sursa de catre platotorii de venituri.                                                                                                   

Impozit retinut=vbc*cota pprocentuala;                                 

unde:vbc-venit baza de calcul si vbc=vn-deduceri personale de baza-deduceri suplimentare;                                                

salariul net=vb-contributii obligatorii-impozit                       

Impozitul lunar reprezinta plati anticipate in contul impozitului anual,de care se va tine seama la sfarsitul anului,cand se efectueaza calculul anual al impozitului si regularizarea restului de plata.                                                                     

Acest impozit lunar se determina astfel:                                              

-la locul unde se alfa functia de baza,prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate intre venitul net din salariul afferent unei luni si deducerile personale acordate pentru luna respectiva;                                           

-pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri,prin aplicarea aceluiasi barem asupra bazei de calcul,determina ca diferanta intre venitul brut si contributia la asigurarea sociala de sanatate(6,5),penrtu fiecare loc de realizare a acestuia.         

Venitul impozabil care se realizeaza intr-o fractiune de an sau perioade diferite care reprezinta fractiuni ale aceluiasi an se considera venit annual impozabil     Diferentele de salarii acordate in baza unei hotarari judecatoresti ramase definitive,care privesc perioadele anterioarelunilor in care se platesc,in cadrul anului fiscal,se defalca,in vederea impunerii,pe lunile la care se refera.Beneficiarii de astfel de venituri datoreaza un impozit final care se calculeaza si se retine la sursa de catre platotorii de venituri,prin aplicarea unei cote 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii prevazute de lege,si nu se cumuleaza cu celelalte drepturi salariale ale lunii in care se platesc.      

In domeniul impozitului pe veniturile din salarii sau mai facut si alte modificari.Astfel,sumele reprezentand prime de vacanta,acordate pe langa indemnizatia de concediu de odihna,potrivit prevederilor contractelor de munca sau unor legi speciale,in limita salariului de baza din luna anteroiara plecarii in concediu,se impoziteaza separate de celelalte drepturi salariale ale lunii in care se platesc,prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributia la asigurarile sociale de sanatate.                        

Tot ca o imbunatatire a modului de impozitare a veniturilor salariale,fata de Ordonanta Guvernului nr.73/1999se prevede si cazul veniturilor incasate in avans in cursul anului pentru plata indemnizatiilor de concediu de odihna. Acestea se cuprind in baza de calcul a linilor la care se refera si se cumuleaza cu celelalte drepturi primate in luna respective.                                              

Persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania care realizeaza venituri in strainatate,sunt obligate sa declare in momentul intocmirii declaratiei globale si veniturile obtinute din strainatate.Ele pot fi supuse impozitarii in acel stat,conform statului respective,dar vor fi supuse impozitarii si in Romania pentru acele venituri realizate in strainatate,avand in vedere conventiile de evitare a dublei impuneri.                                                

In situatia in care , pentru veniturile din strainatate, statul respectiv si-a exercitat dreptul de impunere,contribuabilii au dreptul sa deduca din impozitul pe venit datorat in Romania impozitul platit in strainatate pentru aceleasi venituri in decursul aceleasi perioade.                                              

Creditul fiscal extern se acorda daca:                                                          

-impozitul platit in strainatate pentru veniturile obtinute in strainatate s-a platit efectiv de catre persoana fizica sau de catre proprietarul legal sau prin retinere la sursa de catre platitorul de venit.Plata impozitului in strainatate se dovedeste prin “Certificatul de credit fiscal”eliberat de catre autoritatea fiscala a stalui respectiv;                      

-venitul pentru care se acorda creditul fiscal extern face parte din una din categoriile de venituri:venituri din activitati independente,venituri din salarii,venituri din cedarea folosintei bunurilor,venituri din dividente si dobanzi,alte venituri:                                 

-creditul fiscal extern nu va fi acordat in lipsa anexarii la declaratia de venit global a “Certificatului de credit fiscal”care sa ateste plata in strainatate a impozitului solicitat a fi recunoscut.       

Impozitul platit in strainatate care se deduce din impozitul pe venitul global datorat in Romania,este limitat la partea de impozit pe venitul datorat in Romania calculat calculat astfel:                              

cfe=(Vs*IVG)VM                                                                                            cfe=Vs*IVG/VM                                                                     

cfe-credit fiscal extern                                                                                            Vs-venit din surse din strainatate                                                                

IVG-impozitul pe venitul global                                                                     

VM-venit mondial                                                                  

Venitul mondial reprezinta suma veniturilor din Romania si din strainatate din categoriile de venituri:din activitati independente, salarii, cedarea folosintei bunurilor,alte venituri realizate de o persoana fizica romana cu domiciliul in Romania.

Calculul creditului fiscal extern  se face pe fiecare categorie de venituri prin raportarea la venitul mondial.           

Creditul fiscal extern penrtu veniturile din strainatate se va acorda astfel:              -in cazul in care suma reprezentand creditul fiscal este mai mica decat impozitul platit in strainatate,atunci suma recunoscuta reprezentand creditul fiscval extern acordat este la nivelul sumei calculate comform venitului datoratin Romania            

-in cazul in care suma reprezentand  creditul fiscal extern este mai mare decat impozitul platit in strainatate,atunci suma recunoscuta reprezentand creditul fiscal extern acordat care se deduce este la nivelul impozitului platit in strainatate.                                

Obligatiile platilor de venituri salariale

                      

Platitorii de salarii si venituri assimilate salariilor au urmatoarele obligatii:              a)legate de calculul,retinerea,virarea si regularizarea impozitului lunar:               -sa calculeze sis a retina impozitul afferent fiecarei luni,la data efectuarii platii acestui venit,precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare;                              

-sa efectueze evaluarea drepturilor salariale acordate in natura, precum si a avantajelor acordate angajatilor si sa le cuprinda in suma venitului aferent la ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva;                                             

-sa determine venitul anual din salarii,sa calculeze suma corecta a impozitului annual afferent venitului si sa stabileasca,pana in ultima zi a lunii februarie a anului fiscal urmator,diferenta intre impozitul calculate la nivelul anului si impozitul calculate si retinut lunar anticipat in cursul anului fiscal.Regularizarea acestor diferente se va efectua in termen de 90 de zile de la aceasta data,pentru persoanele care indeplinesc cumulative urmatoarele conditii:                                                          1) au fost angajati permanenti ai platitorului in cursul anului,cu functie de baza;                                                                            

2) nu au alte surse de venituri care se cuprind in venitul annual global impozabil.                                                     

Platitorii de venituri care au la 31decembrie sub 10 angajati permanenti, nu au obligatia regularizarii impozitului pe venitul global.                                                        -sa efectueze in cursul anului fiscal recalcularea impozitului pe venitului salariale pentruangajatii care depun cu intarziere documentele justificative pentru calcularea deducerilor suplimentare;                                                                         

-sa ofere informatii organului fiscal competent referitoare la data inceperii desfasurarii activitatii si a incetarii acestuia in termen de 15zile de la data producerii evenimentului,in cazul in care contribuabilul isi desfasoara activitatea in Romania si obtine venituri sub forma de salarii din strinatatesau este angajat al misiunilor diplomatice si al posturilor consulare acreditate in Romania.                     Diferentele de impozit rezultate din operatiunile de regularizare influenteaza obligatia de plata la bugetul statului a angajatorului,pentru luna in care are loc regularizarea,rezultand impozitul de virat pentru luna respectiva.        Sumele reprezentand deducerile personale cuvenite,dar nealocate in cursul anului fiscal de catre angajatori,precum si deducerile personale acordate,dar necuvenite,se regularizeaza  cu ocazia impozitului anual pe venit.       

Calcularea impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza imformatiilor cuprinse in fisa fiscala.                                                         

b) legate de fisa fiscala:                                                                                          

-sa solicite organului fiscal pe baza de cerere,pana la data de 30 noiembrie a fiecarui an pentru anul urmator,formularul tipizat al fiselor fiscale pentru salariati si pentru persoanele fizice care obtin venituri asimalate salariilor;         -sa completeze formularele de fise fiscale pe intreaga durata de efectuare a platii salariale,sa recalculeze si regularizeze annual impozitul pe salarii;                                   -sa pastreze fisele fiscale pe intreaga durata a angajarii sis a transmita organului fiscal competent si angajatului,sub semnatura,cate o copie pentru fiecare an,pana in ultima zi a lunii februarie a anulai current pentru anul fiscal expirat;                                  

-sa completeze fisa fiscala pe baza de documente justificative.        

Fisa fiscala va fi completata de platitorul de venit cu datele personale ale contribuabilului,mentiunile referitoare la deducerile personale,venitul din salarii obtinut si impozitul retinut si virat in cursul anului,precum si rezultatul regularizarii impozitului platit pe venitul annual sub forma de salariu.Pana la completarea fisei fiscale cu datele personale necesare acordarii deducerilor personale suplimentare,salariatul va beneficia de deducerea personala de baza,urmand ca angajatorul sa efectueze regularizarea veniturilor salariale.Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate in intretinere se acorda  pe baza de declaratie pe propia raspundere a contribuabilului,insotita de documente justificative.            Platitorii de venituri din salarii vor solicita fisele fiscale de la organelle fiscale competente pe baza unor cereri ce trebuie sa contina in mod obligatoriu:                                                                              

-datele de identificare ale platitorului:nume si prenume sau denumire,cod numeric personal/cod fiscal,adresa domiciliului/sediul social declarat,etc;                                   -numarul de angajati care obtin venituri din salarii la functia de baza pentru care se solicita Fisa Fiscala 1;                                                                      

-numarul de personae fizice care obtin venituri din salarii,altele decat cele de la functia de baza pentru care se solicita Fisa Fiscala2.                                     

In cursul anului, ori de cate ori este necesar,platitorul va depune cererea pentru a solicita:                                                                       

- Fisa Fiscala 1 pentru noii angajati;                                                  

-Fisa Fiscala 2 pentru noile personae fizice care urmeaza sa obtina astfel de venituri.                                                                   

Platitorii de venituri din salarii care isi tin evidenta contabila pe calculator pot opta pentru fisele fiscale emise pe calculator,in conformitate cu conditiile cuprinse in ordinal nr.2.312/2001,caz in care nu se mai solicita formularele tiparite de fise fiscale.                      

Depunerea fiselor fiscale se face la unitatea fiscala in a carei raza teritoriala angajatorul isi are sediul sau domiciliul,sau unde este luat in evidenta fiscala.                               

In cazul modificarilor,in cursul anului,a datelor de identificare,in exemplarul care se depune la organul fiscal,vor fi inscrise datele de identificare valabile la data de 31decembrie a anului fiscal pentru se depune fisa fiscala,sau,dupa caz,la data incetarii raportului de munca cu angajatul respectiv.                               Pachetele cu Fisa Fiscala1 se aranjeaza pe categorii:                                  

-fise fiscale ale angajatilor pentru care s-a efectuat operatiunea de regularizare anuala;                                                                          

-fise ale angajatilor pentru care nu s-a efectuat operatiunea de regularizare anuala,in cazul angajatilor cu mai multe surse de venit.                                       -fise ale angajatilorpentru care nu s-a efectuat operatuinea de regularizare anuala,in cazul angajatilor care nu au lucrat intreg anul fiscal;                                              -fise ale angajatilor pentru care nu s-a efectuat operatiunea de regularizare anuala,in cazul angajatlior ai caror angajatori nu sunt obligate,potrivit legii,sa efectueze regularizarea.                                

Pentru persoanele fizice care inceteaza sa obtina venituri din salarii in timpul anului,platitorii vor inmana persoanei respective fisa fiscala cu specificatia”copie pentru angajat”,o data cu definitivarea formelor de lichidare sau la incetarea raportului in baza carora au fost obtinute veniturile asimilate salariilor.                       

Daca la un angajat intervin schimbari care conduc la modificari ale deducerii personale suplimentare,in urma instiintarii angajatorului,aceasta va inscrie pe fisa fiscala1 modificarile aparute.Modificarea se poate face si pentru luni deja expirate in anul calendaristic in curs.                                        

Angajatorul mai poate face modificari la Fisa Fiscala 1 in cursul anului calendaristic,daca constata ca inscrisurile facute sunt gresite.                                        In cazul angajatilor penrtu care angajatorul nu efectueaza regularizarea anuala a impozitului pe salarii,determinarea venitului annual impozabil din salarii,calcularea impozitului annual,precum si regularizarea sumelor ce reprezinta diferentele intre impozitul calculate la nivelul anului si impozitul calculate si retinut ca plata anticipate,se pot efctua pe baza de cerere,de organul fiscal competent.                                                                

Contribuabilii au si ei obligatii ca:                                                     

-sa instiinteze in scris angajatorul in cazul in care mai obtine si alte venituri de natura celor care se globalizeaza(venituri salariale,altele decat cele din functia de baza,venituri din activitati independente,venituri din cedarea folosintei bunurilor),in perioada 1-15ianuarie a anului urmator celui pentru care se efectueaza regularizarea;                                                                                                                      -sa calculeze impozitul,s ail declare si sa-l plateasca in termen de 15zile de la expirarea lunii pentru care s-a realizat venitul,personal sau prin reprezentant fiscal,in cazul in care isi desfosoara activitatea in Romania si obtine venituri sub forma de salarii din strainatate,precum si in cazul in care sunt angajati ai misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare acreditate in Romania.                                                                                                                                                        

CONCLUZII

In anii postrevolutionari,se observa ca impozitul pe salariu ocupa primul sau al doilea loc ca pondere in totalulu veniturilor bugetare.Pana in 1993(adica inainte de introducerea TVA-ului)impozitul pe salariu ocupa primul loc in ierarhia tuturor impozitelor.                                                   

Dupa anul 1993,impozitul pe salariu ocupa o pozitie solida in urma TVA(diferenta dintre cele doua impozite nu este mai mare de 2-3%),dar daca la aceste sume care privesc doar Bugetul de Stat se adauga si sumele defalcate din impozitul pe salariu pentru bugetele locale,impozitul pe salariu ocupa detasat primul loc.                             

Bibliografie

1. Ioan Condor „Drept fiscal si financiar”, Editura Tribuna Economica Bucuresti 1996
2. Vasile Juravle, Georgeta Vintila – „Fiscalitate”, Editura Academia de Studii Economice, Bucuresti, 1999
3. Constanta Neagu – „Sistemul resurselor financiare publice”
4. www.legis.ro
5. www.anaf.ro